Pregătire Profesională
Pregătirea continuă a avocaţilor români a fost pentru prima dată reglementată de Decizia Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) , purtând denumirea de „Programul pentru pregătire profesională continuă a avocaţilor, pentru perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011”.
Toate formele de dezvoltare profesională se organizează pe domenii de interes, în funcţie de tendinţa de specializare a avocaţilor.
Dezvoltarea profesională a avocaţilor se realizează prin organizarea de conferinţe, workshopuri şi discuţii privind teme care includ programele de formare profesională.
Prin Decizia nr. 333/08.03.2008, Consiliul UNBR a decis aprobarea Principiilor de reorganizare a INPPA şi criteriile pe baza cărora urmează a fi organizate centrele sale teritoriale.
S-a distins între formarea profesională iniţială şi formarea profesionala continuă. Activitatea INPPA s-a regândit prin prisma următoarelor repere:
I. Formarea profesională iniţială
În ceea ce priveşte durata formării profesionale iniţiale a avocaţilor stagiari în cadrul I.N.P.P.A., aceasta a urma să fie de doi ani, organizată astfel:
a). În prima etapă, pregătirea profesională iniţială a avocaţilor aflaţi în primul an de stagiatură să se realizeze în cadrul formelor de exercitare a profesiei, în baza unui caiet de sarcini conţinând standardul minimal de formare profesională iniţială, ce va fi elaborat şi transmis de către I.N.P.P.A. avocaţilor îndrumători după verificarea condiţiilor prevăzute de art. 18 din Legea nr. 51/1995 (republicată în M. Of. nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările şi completările ulterioare) şi ale art. 282 şi 283 din Statutul profesiei de avocat (publicat în M. Of. nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare). Consiliile barourilor vor avea dreptul de a dispune efectuarea unor verificări la sediile formelor de exercitare a profesiei care îşi asumă îndrumarea stagiarilor, atât cu prilejul remiterii caietului de sarcini, cât şi pe parcursul şi la finalul duratei de un an aferente primei etape a pregătirii iniţiale a stagiarilor. Scopul acestor verificări rezidă în a se observa dacă şi în ce condiţii îşi desfăşoară activitatea stagiarii în cadrul respectivelor forme de exercitare a profesiei. La finalul pregătirii iniţiale a stagiarilor realizate în acest mod, consiliile barourilor vor analiza dacă şi în ce măsură a fost respectat caietul de sarcini, hotărând, în funcţie de rezultatul analizei, promovarea stagiarilor în cea de-a doua etapă a pregătirii profesionale iniţiale.
b) În a doua etapă, pregătirea profesională iniţială a avocaţilor aflaţi în al doilea an de stagiatură să se realizeze şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. de pe lângă barourile din care fac parte stagiarii. În acest scop, conducerea centrelor teritoriale I.N.P.P.A. va selecta formatorii (lectorii) din rândul avocaţilor membri ai barourilor respective, conform metodologiei de atestare a formatorilor I.N.P.P.A. şi va dispune elaborarea programei unitare pe baza căreia urmează a se desfăşura cursurile (prelegeri şi ateliere) în cadrul centrelor teritoriale. I.N.P.P.A. va avea dreptul de a dispune efectuarea unor verificări la prelegerile şi atelierele desfăşurate de centrele teritoriale oricând pe parcursul realizării de către acestea a activităţii de formare profesională iniţială, în scopul constatării modului în care se respectă şi se duce la îndeplinire programa elaborată de I.N.P.P.A., numai în conlucrare cu barourile care au conlucrat la constituirea centrului teritorial respectiv. La finalizarea acestei ultime etape de pregătire profesională iniţială, se va desemna o comisie formată din lectori ai Institutului, în vederea organizării şi susţinerii examenului de absolvire.
Pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor sunt interdependente, iar organele profesiei de avocat la nivel naţional (Consiliul UNBR şi Comisia Permanentă) au proiectat Profilul de avocat pe care cerinţele actuale ale dezvoltării profesiei îl impun pentru formarea profesională iniţială: calităţi, aptitudini (competenţe instrumentale, competenţe interpersonale şi competenţe sistemice).
c) În formarea iniţială, se urmăreşte cu prioritate dezvoltarea calităţilor mentale specifice avocatului. În consecinţă, s-au reglementat expres cerinţele formării profesionale iniţiale pe care trebuie să le satisfacă programele curriculare ale INPPA:
II. Formarea profesională continuă
I.N.P.P.A. are rolul primordial – de coordonare şi îndrumare – în ceea ce priveşte formarea profesională continuă a avocaţilor, în baza art. 302 din Statutul profesiei de avocat, prin:
a). propriul departament de formare profesională continuă;
b). organizarea de cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă aptă a realiza actualizarea cunoştinţelor juridice şi a tehnicilor de exercitare a profesiei;
c). pregătirea on-line;
d). încurajarea activităţii de redactare şi publicare de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice în revista pe care o editează („Buletinul I.N.P.P.A.”);
e). sprijinirea activităţilor realizate în cercurile de studii organizate de barouri;
f). organizarea de activităţi în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale (ex., Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, Institutul Naţional de Criminologie etc.) în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.
I.N.P.P.A. propune spre aprobare Consiliului U.N.B.R. Metodologia în baza căreia participarea avocaţilor la astfel de activităţi să poată fi evidenţiată, cuantificată şi controlată.